Am altoit astă primăvară vreo 20 de peri pădureți de grosimi mari, până la 10 cm grosime. O parte dintre ei erau lângă un drum de țară și lumea care trecea îi putea vedea. La un moment dat m-a sunat un profesor din sat să mă întrebe de unde am învățat să altoiesc pentru că nu i s-a mai întâmplat să vadă prinderi de 100%.
Ei bine, internetul e o sursă suficientă de materiale informative despre acest subiect. Trebuie să urmărești mai multe ca să observi și diferențele între diferite practici și tehnici, dar chiar și unul singur este suficient ca să altoiești cu succes.
Un astfel de clip educativ este cel al Prof.dr. Stănică Florin, profesor de pomicultură la Facultatea de Horticultură din București. Mi-a plăcut foarte mult, am aplicat indicațiile domnului profesor la altoirea perilor sălbatici și prinderile au fost de 100%. În primăvară văd că a apărut și clipul cu rezultatele altoirii, care ne demonstrează că altoirile au avut succes.
Clipul de mai sus e valabil pentru altoirile în coajă făcute primăvara.
Despre altoirile cu mugure dormind, care au la bază o cu totul altă tehnică și altă perioadă de execuție am mai scris și am dat trimiteri inclusiv la materiale informative aici și aici. Tehnica este de preferat în cazul grosimilor mici, a puieților din școala de puieți. E tehnica de altoire pe care o folosesc cel mai mult.
Iată și câteva poze cu altoiriea perilor din primăvară. Sunt peri care erau la marginea livezii mele de meri, pe o pășune abandonată, parțial afectată de alunecări de teren.
Terenul nu era al meu în momentul în care am altoit, dar s-a întâmplat ca proprietarul (mutat din sat) să mă caute și până la urmă să cumpăr terenul. L-am curățat de mărăcini și urmează să pun pomi și acolo.
Mugurii din poza de mai sus au plecat târziu în vegetație pentru că am făcut altoirea târziu, aproape în luna mai, cu altoi ținuți la frigider în compartimentul pentru legume și fructe, înveliți în folie alimentară. Seva începuse să circule puternic la data respectivă și coaja se desfăcea foarte bine, ușor și curat.
Masticul acela maro folosit pentru altoire este Potaben. Mi s-a părut mult mai bun decât Arbokol, pe care l-am folosit până acum. Se întinde și se întărește mai bine, fără să se dezlipească.
Tutorii pentru altoi sunt obligatorii dacă altoiți pe diametre mari. Altoii cresc foarte repede și se rup sub propria greutate, de vânt sau când se așează păsări pe ei.
Încă am foarte mulți peri sălbatici pe terenurile din apropiere pe care aș vrea să îi altoiesc în primăvară. Ne mai auzim pe subiectul ăsta!
În concluzie, dacă vrei să te apuci de altoit, ia-și un briceag profesional, mastic, foarfecă de tăiat pomi, o bandă de altoit sau bandă izolatoare și apucă-te de treabă! Experiența se capătă lucrând!