Haideți la cules de teci de salcâm dacă vreți să aveți tutori pentru puieți

Nu a nins încă la noi, în Oltenia. Mi-am adus aminte că pe o vreme ca asta ni se cerea acum 14-15 ani, când eram în școala generală, să mergem pe coclauri și să adunăm teci de salcâm. Semințele ajungeau la ocolul silvic și bugetul școlii creștea puțin. Era o metodă foarte bună, zic eu, pentru finanțări de avarie a școlilor, fără scandaluri cu părinții. Contribuția mea a constat în vreo 200 de grame de semințe. Într-un kg sunt 49000-54000 semințe.

În momentul de față mă gândesc că nu pot panifica înființarea unei livezi de pomi fructiferi fără să iau în considerare costul tutorilor pentru puieți. Încerc să reduc din cheltuieli, așa că m-am gândit să-i produc tot eu, înființând o pădurice de salcâm pe o altă suprafață de teren care în momentul de față este sub imperiul mărăcinilor și a altor tufișuri sălbatice. Păduricea de salcâm plantată des ar urma să dea încă din primii ani lemn pentru tutori, în urma răririlor, iar apoi și-ar continua existența ca pădure de salcâm în toată regula.  Alternativa ar fi fost să tăiem niște salcâmi bătrani și să îi despicam ca să facem tutori pentru pomi sau araci de vie, dar e o muncă în plus și niște copaci în minus. E mai frumos, etic și profitabil din răririrea plantațiilor de salcâm, plus că sunt foarte multe terenuri degradate, prea sarace pentru agricultură sau afectate de alunecări de teren, care abia așteaptă să fie împădurite. Plus de asta, cred că pot fi cumpărate destul de ieftin, sunt o investiție bună pe termen lung.

Eu m-am pregătit oarecum pentru asta încă de prin noiembrie, când am adunat o plasă de teci de salcâm, erau deja uscate la acea dată. Perioada de recoltare a tecilor de salcâm este din noiembrie până în februarie, după cum bine e vede în tabelul următor, la poziția 29.

Sacul cu teci de salcâm l-am avut ținut într-o cămară până acum, dar cred ca mai departe o să le las afară să le bată puțin vântul, soarele, gerul și chiar ploile ca să se desfacă mai ușor tecile. Nu știu cum procedează silvicultorii, dar probabil o să aflu în curand. Odată eliberate din teci, semințele de salcâm au nevoie de tratament special pentru a gemrmina. Sunt acoperite cu un strat dur, ceros, care împiedică degradarea seminței, dar înhibă și simțurile seminței astfel încât aceasta nu își dă seama că a aterizat într-un mediu propice. În acest sens se practică scarificarea, adică zgârierea învelișului ceros pe cale mecanică. Am înteles ca sunt și utilaje speciale, dar eu nu am, așa ca o să încerc să le înșir pe o masă și să trec peste ele cu un șlefuitor cu bandă de șmirghel. Încerc… Altă soluție este opărirea semințelor, care se face cam așa:

„Pentru semanare, semințele se opăresc cu apă la 75-95*C și se mențin în apă fierbinte (50-60 grage C) încă 10-12 ore, sau se scarifică. Semanatul se practică primavara târziu la adâncimea de 5-6 cm. Răsărirea are loc dupa 10 zile, în procent de 28-30% . Ciclul de producție este de 1 an, puietul având un diametru minim la bază de 6mm.” Asta e de pe un formum de stupărit.

Și cu asta am aflat deja foarte multe despre plantări.

Nu pot să închei fără să vă trimit pe blogul lui Ruben Budău, la articolele despre cultura salcâmului, care au fost o sursă de inspirație și pentru mine. Mai recent are si un articol pe  agrointel.ro despre cultura salcâmului energetic. Mai jos aveți o poză cu tutorii de pe blogul lui Ruben, arată foarte bine. Mai subțirei, poate, pot fi folosiți si în grădinile de legume pentru fasolea pe arac sau roșii. O plantație de salcâm e întotdeauna binevenită la casa omului gospodar.

Tot pentru inspirație, iată o poză de la una din acțiunile de împădurire ale asociației Tășuleasa Social și cuvintele primarului comunei care a beneficiat de această inițiativă:

” Aveam în gând treaba asta de când eram mic, mărturisește primarul, mi-am propus să pun păduri pe dealurile noastre. Îmi aduc aminte că într-o zi de vară, când aveam vreo șase ani, au venit bătrânii satului să o ajute pe mama la fân pentru că se iviseră norii de ploaie. După ce au terminat de strâns fânul s-au așezat obosiți, s-au uitat pe cer și au zis: se duc norii, iar ne ocolește ploaia, dacă nu avem și noi pădure! Mie mi s-au lipit vorbelea stea în minte și ani la rând în zilele secetoase la asta mă gândeam. Când am ajuns primar mi-am propus în primul rând să împăduresc dealurile. Le mulțumesc celor de la Tășuleasa Social și Băncii Transilvania pentru ajutor, dar mai ales le mulțumesc tinerilor, copiilor care și-au luat din timpul lor liber și au venit să lucreze pentru noi. În fața lor, jos pălăria!.”

Mă gândesc de ceva timp la un proiecțel online și în sensul împăduririi terenurilor degradate, pe care nu e rentabil să pui livezi de pomi. Sper să ne auzim curând și pe subiectul ăsta.

Am găsit un document pdf, suport de curs la un liceu silvic, în care scrie cum e făcută scarificarea semințelor de salcâm, inclusiv o descriere a utiliajului. Îl puteți descărca de aici: Modul-1-Seminte-si-pepiniere (PDF). Mergeți la pagina 10 și 11.

Articole pe același subiect

Mi-am luat legatrice și am făcut alți tutori pentru puieți Puieți de salcâm din albia râului Semințe în dar pentru propria ta școală de puieți! Mica mea recoltă de semințe de salcâm